Jurnal din Coreea: Vizita la Naju si la platoul de filmare al filmului Jumong

Naju, orasul de care apartine satul sotului meu are o istorie de peste 1000 de ani. Asadar nu am scapat ocazia sa vizitez cateva dintre locurile care marcheaza istoria locului. In centrul orasului se afla poarta care marca odinioara intrarea in cetate.

Dupa aceea am putut vizita casa guvernatorului si sediul guvernului.

Cu un Iustin infometat dupa noi, am mers sa mancam de pranz. Naju este cunoscut pentru delicioasa supa gomttang care se prepara in restaurantele de acolo. Este o supa de vita care se fierbe mult timp. Astfel carnea de vita este foarte moale si se topeste practic in gura.

Tot luni am mers si la platourile de filmare. unde s-au turnat mai multe drame istorice (eu am urmarit doar Jumong) care au rulat si la noi. Naju Image Theme Park se numeste locul. Nu am stiut ca lunea e inchis :D. Fara GPS ne-am si ratacit un pic. A trebuit sa oprim de cateva ori sa intrebam niste ajeossi si ajuma pe unde sa o luam. Am auzit astfel si accentul specific provinciei si am ajuns la concluzia ca nu inteleg nimic:)). Si soacra are accent, dar nu e asa puternic.

Odata ajunsi acolo, am vazut ca lunea era inchis. Ne-am uitat putin prin gard si am zis ca trebuie neaparat sa revenim a doua zi. Mai ales ca stiu cat de multi fani ai dramelor coreene istorice sunt in Romania:).

Marti dis de dimineata am pornit la drum. Pe drum am fost putin mai relaxati ca invatasem drumul. Am vazut ici si colo mai multe morminte si am folosit ocazia sa imi intreb sotul despre obiceiul de ingropaciune al coreenilor. Am aflat ca fiecare familie isi alege un loc de inmormantare pentru ea si pentru generatiile urmatoare si inregistreaza acest loc la primarie. Locul este ales respectand principiile phungsugiri (am scris mai demult pe blog despre aceasta filozofie). Important este sa fie pe un loc inalt si sa aiba in apropiere o apa curgatoare. Am aflat si o chestie care m-a lasat cu gura cascata. Cand in apropierea locului se afla un element negativ, pentru a compensa acel element se pune un stalp care simbolizeaza organul sexual masculin care e un element pozitiv)))). Am stat sa ma gandesc putin pana sa scriu asta, dar mi s-a parut foarte interesant si am decis sa va spun si voua. Puteti vedea in poza despre ce vorbesc.

Odata ajunsi acolo am constatat ca suntem primii vizitatori. Abia spre sfarsitul vizitei au mai aparut si alti oameni. Asa ca ne-am simtit ca niste vedete ca tot platoul era al nostru:)).

La intrare am avut parte de surpriza de a nu plati bilete pentru ca sotul este din Naju. Mai mult, doamna de la casa a tinut mortis sa imi faca o poza cu copiii, mai ales ca sotul i-a povestit despre blogul meu. Doamna a spus ca va scrie despre mine la un ziar online local :D. Si uite-asa ajung si in presa internationala:)).

La intrarea in parc este o alee cu pozele vedetelor care au jucat in dramele filmate acolo si cu amprenta palmelor lor.

 

Dupa ce am intrat pe poarta principala am putut vedea o reproducere a caselor taranesti de odinioara. Aici se filma partea care arata viata de zi cu zi a paturii de jos a societatii.

Tot aici era si un loc unde am putut face poze cu uniformele soldatilor din filme. Din pacate, nu erau si haine pentru fete, asa ca m-am conformat si eu conditiilor si mi-am pus uniforma si coiful:). Iustin a fost si el foarte entuziasmat de idee.

Dupa aceea am intrat in cetatea de mijloc unde se afla si palatul principal. Rolul acestei cetati este de a separa plebea de nobilime.

In cea de-a treia cetate am vazut palatul printului mostenitor si dormitorul concubinelor si al reginei.

La capatul platoului de filmare se afla si templul unde se inchinau la zeul soarelui. De acolo se poate vedea o priveliste superba asupra vaii raului Yeongsam. Mai demult se putea face o excursie si cu barca, o reproducere a corabiilor de odinioara, dar spre dezamagirea lui Iustin, am aflat ca au mutat corabia in alta parte:(.

In afara de poze nu am putut face mare lucru ca era cam pustiu pe acolo. Dar daca mergeti in vizita in weekend, veti putea participa si la activitati precum trasul cu arcul, jocuri precum yotnori, olarit etc. Plus ca se poate manca si la restaurantul din cetate supa de tteok sau de mandu.

Una peste alta, a meritat efortul de a merge de 2 ori.

Ieri seara m-am mutat se la socri la cumnata unde vom sta pana plecam. Va voi scrie si despre sederea aici ca viata la oras e diferita de cea de la sat:)).

Pe curand!

PS: Voi updata articolul si cu alte poze. Mi s-a blocat telefonul si nu se mai incarca pe blog. Puteti vedea pozele si pe Facebook