Am observat ca datorita "valului coreean", din ce in ce mai multi romani viseaza sa plece in Coreea si o parte dintre ei isi doresc chiar sa se stabileasca acolo. Avand in vedere ca pentru a trai oriunde in lumea asta, trebuie sa mai si muncim, m-am gandit ca a arunca o privire asupra a ceea ce inseamna a fi angajat intr-o companie coreeana este un lucru util pentru cei care viseaza la o viata in aceasta tara. Intentia mea in acest articol este sa surprind mai mult factori legati de cultura si mentalitatea in mediul de lucru coreean decat sa dau informatii de ordin "tehnic" despre ce presupune obtinerea unui job. Astfel de informatii se pot gasi usor pe internet:)
Personal, nu am avut parte de experienta de a fi angajata in Coreea, dar am o prietena romanca care a trecut prin asta si care a avut amabilitatea de a-mi raspunde la intrebari:). Si iata ce am aflat:
Majoritatea strainilor lucreaza in Coreea ca profesori de engleza. Pentru a lucra in alt domeniu, este necesar sa cunosti limba coreeana la nivel mediu-avansat. Firmele care angajeaza straini ii folosesc de obicei ca interfata intre ele si clientii internationali, dar si pentru a arata ca sunt deschise catre globalizare.
Dar ,inainte de a se bucura de salariile mai mult decat decente, de avantajele presupuse de traiul in aceasta tara, un strain trebuie sa stie cum sa se adapteze la diferentele uriase de cultura si mentalitate care sunt frapante si in companiile coreene. Mai jos aveti cateva aspecte care sustin aceasta afirmatie:
1. Procesul de angajare
CV-ul unui candidat la un job in Coreea are un format standard care arata un anumit nivel de discriminare. Date obligatorii in template-ul unui CV coreean sunt poza, inaltimea, greutatea, acuitatea vizuala, existenta unui eventual handicap. Deci inainte sa se ajunga la evaluarea competentelor profesionale, aspectul fizic si starea de sanantate au un cuvant de spus intr-o potentiala chemare la interviu.
Interviul are criterii de evaluare destul de diferite fata de Occident. Nu se evalueaza doar competentele profesionale, experienta, ci si personalitatea, stilul de viata, statutul social, familial al candidatului. Intrebarile de ordin personal sunt mai numeroase la candidate decat la candidati, deoarece angajatorul vrea sa se asigure ca femeia poate sa faca fata si obligatiilor de a munci peste program. De aceea, trebuie sa raspunda la intrebari gen: Ai sot? Ai copii? Daca nu, ai de gand sa faci? (La ultima, raspunsul TREBUIE sa fie NU) etc
Un lucru ciudat pentru occidentali este faptul ca grupa sanguina constituie una din intrebarile standard la interviu si poate fi o bila alba/neagra la angajare. Coreenii cred ca personalitatea, caracterul unui om au stransa legatura cu grupa lui sanguina. Prin urmare, daca nu esti compatibil din acest punct de vedere cu viitorul sef sau cu mediul de lucru al companiei ai mari sanse sa ai parte de o respingere.
Recent, citeam in manualul de coreeana dupa care studiez, despre metodele de interviu ale generatiei X. Iata niste exemple care mi s-au parut curioase:
Metoda celor 3 tipuri de teste pentru Omul de Fier: companiile isi doresc sa angajeze oameni in forma fizica buna (e si normal, avand in vedere ca se munceste in veselie peste program si un angajat bolnavicios nu ar face fata). Pentru asta, candidatilor li se testeaza abilitatile la alpinism, maraton si ciclism.
Metoda picnicului: candidatii sunt invitati la un picnic si, in acest cadru informal, ei discuta cu angajatorul pe diverse subiecte. Astfel, angajatorul isi da seama daca candidatul intruneste toate cerintele pentru a face fata cu succes cerintelor jobului si culturii organizationale a companiei. Stilul, imaginea, eticheta in discurs au un cuvant greu de spus aici.
2. Viata de angajat
Buuun, sa spunem ca ati trecut cu brio de interviu. Ce va asteapta in firma coreeana?
Fiti gata sa munciti, sa munciti, sa munciti. Coreenii sunt workoholici la cel mai inalt nivel. Legea reglementeaza un program de 40h/5 zile pe saptamana, dar nu prea se tine cont de el. Se ramane peste program, nu se pleaca inaintea sefului, chiar si cand nu prea ai de lucru. Mai bine te faci ca muncesti, decat sa spui ca ti-ai terminat treaba si sa te ridici sa pleci inaintea superiorului tau. Prietena mea mi-a povestit ca, insarcinata fiind in luna a 8-a, avea zile cand pleca si la 4 dimineata de la munca.
De asemenea, niciodata, dar niciodata nu spui nu sefului. Coreenii nu vor sa auda ca nu se poate. Angajatul trebuie sa aiba o atitudine proactiva si sa caute solutii la probleme. Seful nu se contrazice, chiar daca uneori mai greseste. Pleci capul si taci.
Sunt companii unde sefii cer rapoarte cu ce ai facut in ziua respectiva pe ore si minute! La una din firmele unde a lucrat prietena mea se cereau astfel de rapoarte. Mai mult, seful le-a reprosat angajatilor ca nu au trecut pe raport si timpul petrecut la toaleta! Naucitor, nu? Pe de alta parte, o chestie care caracterizeaza coreenii este ca atunci cand apuca o mica pauza, atipesc pe unde apuca, inclusiv pe toaleta. Astfel sunt angajati care ies de acolo dupa 30 de minute de somnic. Banuiesc ca de aceea seful a fost frustrat ca angajatii nu au raportat si acest timp:))
Cultura organizationala este caracterizata de spiritul de turma. Muncim impreuna, mancam impreuna, dupa munca bem impreuna. Daca vrei ca strain sa te integrezi, trebuie sa te porti ca un coreean.
Daca se intampla ca tu sa primesti o veste buna, iar colegul tau sa fie suparat, nu te apuca sa topai de bucurie. Nu se cuvine. Trebuie sa arati compasiune fata de supararea colegului.
Eticheta are un rol important intre angajati. Spre exemplu, daca vrei sa iesi din birou sa mergi la toaleta si iesirea este la capatul opus al salii, pe drum trebuie sa saluti toti colegii pe langa care treci prin plecaciunea de cap specifica asiaticilor. Altfel risti sa fii etichetat drept prost crescut.
Ca sa concluzionez, inainte sa faceti pasul important de a va muta in Coreea, fiti sinceri cu voi insiva si evaluati-va gradul de adaptabilitate la un mediu atat de diferit fata de al nostru. Realitatea vietii de angajat in Coreea este departe de a fi raiul pe pamant, cel putin din punctul meu de vedere. Daca insa va plac provocarile de acest gen, go for it!^^
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereCa ce lucreaza prietena ta? Este maritata cu un coreean, roman sau alta natie? Intreb doar de curiozitate :D
RăspundețiȘtergereMa intrebam daca vrei sa faci un articol despre experienta ta ca straina printre coreeni, daca vrei. :)
Prietena mea este casatorita cu un coreean. Au locuit cativa ani in Coreea, dupa care au plecat in Canada. In Coreea a lucrat in vanzari si apoi in PR:)
RăspundețiȘtergereExperienta mea ca straina este surprinsa in mai multe articole de pe blog in sensul ca daca tema se intersecta cu ce am trait in Coreea, am exemplificat mereu cu experienta personala:)
Sincer, nu m-as putea adapta.
RăspundețiȘtergereEste adevarat ce ne-ai povestit despre prietena ta si despre modul de viata al koreenilor, dar nici ca in tara noastra unde tineri sunt lasati in plata domnului si nu se ocupa statul si parintii de educatia lor si nu sunt promovate talentele. Apar la tv toate parasutele si sunt staruri si vedete. Ei isi promoveaza tinerii, vezi in cate seriale si filme rolurile principale sunt ale tinerilor si sunt ajutati de cei varstnici. Eu daca as fi cu 15 ani mai tanara as pleca in koreea de sud, o tara minunata si frumoasa, care a stiut sa se ridice la standardele de azi.
RăspundețiȘtergereFoarte,foarte util.Din nou multumim.
RăspundețiȘtergere