Relatiile in societatea coreeana

Saptamana trecuta am scris despre relatiile in familia coreeana. Astazi voi incerca sa abordez subiectul relatiilor in societatea coreeana, neavand insa nici o clipa pretentia unui specialist:). Observatiile de mai jos vin prin prisma experientei personale, dar si prin prisma unor lecturi care m-au ajutat sa pricep mai bine mecanismele care stau la baza relatiilor intre coreeni.
Confucianismul si-a pus puternic amprenta nu numai asupra familiei coreene, ci si asupra societatii in general. Astfel, Coreea are o societate extrem de ierarhica si care are la baza o puternica cultura de grup. Din acest punct de vedere, nivelurile sociale pot fi redate astfel: grupul meu, grupul superior grupului meu, grupul inferior grupului meu. Prieteniile se pot lega numai intre persoane aflate la acelasi nivel in grup. De exemplu, daca azi suntem buni prieteni si maine tu avansezi pe un post de conducere, deja intri in alt grup superior grupului meu, iar prietenia noastra se cam duce pe apa sambetei.
Pentru a-si creste sfera de influenta, coreenii incearca sa extinda sfera relatiilor in grupurile carora le apartin. Pentru a intelege mai bine, voi da niste exemple concrete de grupuri si de moduri in care apartenenta la ele poate influenta vietile indivizilor.
1. Familia. Nu voi insista asupra acestui grup, deoarece i-am dedicat un intreg articol saptamana trecuta. Din punctul de vedere al acestui grup, mentionez doar importanta adunarilor de familie/clan. De sarbatorile importante gen chuseok are loc un adevarat exod al coreenilor care se intorc in tinuturile natale pentru a sarbatori impreuna cu neamurile.
2. Locul de provenienta cu "cercurile" de rigoare: satul, orasul de care apartine satul, provincia. Coreenii care provin din aceeasi localitate, regiune, considera ca o datorie sa se ajute intre ei sau daca nu, macar sa stea la un pahar de soju impreuna. Acest sentiment e cu atat mai puternic in cazul coreenilor care se intalnesc in strainatate. Nu o data, sotul meu a avut oaspeti la firma din aceeasi regiune cu el si numai cu acest motiv, a trebuit sa iasa la masa impreuna.
3. Scoala. In Coreea se pune mare accent pe scoala care ai terminat-o, mult mai mult decat in Occident. Una este sa absolvi Universitatea Nationala Seoul si sa apartii grupului absolventilor acestei universitati si alta e sa vii de la o universitate "no name". In primul rand pentru ca la obtinerea unui job, chiar se tine cont de asta, in al doilea rand pentru ca studentii sau proaspetii absolventi sunt luati sub ocrotirea generatiilor mai vechi de absolventi. O facultate buna chiar iti poate garanta un loc de munca excelent, diploma nefiind doar o hartie fara valoare ca la noi. Scoala este asadar un grup si relatia dintre membrii acestui grup poate fi echivalata cu relatia dintre frati chiar daca persoanele respective nu s-au vazut in viata lor. Daca mergi la un interviu de angajare si se intampla ca angajatorul sa fi absolvit aceeasi universitate cu candidatul, candidatul respectiv are un mare atu din start.
4. Mediul de afaceri. Cultura de grup este extrem de evidenta si aici. Marile corporatii gen LG, Samsung, Hyundai, Daewoo sunt de fapt afaceri de familie unde pozitiile cheie sunt ocupate de neamuri. Nepotism curat am putea spune. Aceste corporatii se numesc chaebol si cheia succesului lor sta de fapt tocmai in coeziunea grupului.
5. Mediul economic si politic. Aici am observat faptul ca politicienii tind sa favorizeze regiunile lor de provenienta. Dezvoltarile regionale se fac deseori in functie de ce politicieni sunt la putere. Regiunea cutare are pe deputatul cutare in parlament? Atunci poate fi sigura ca va atrage fonduri importante pentru dezvoltarea infrastructurii de exemplu.
Se poate spune ca nu exista alta tara in care o persoana sa fie implicata in atatea grupuri. As adauga de asemenea si ca aceste relatii "pe orizontala" constitutie un mod de autoprotejare intr-o societate atat de ierarhica.